Stolojan: Superficialitatea lui Tăriceanu - înduioşătoare, Geoană ar promite şi Marea Neagră

13:11 02.10.2008

Rep: În primul rând aş vrea să vă întreb, în contextul în care PDL aşteaptă de la dumneavoastră un răspuns privind candidatura la parlamentare, aţi decis, veţi candida?

Theodor Stolojan: Nu, opţiunea mea este de a nu candida şi argumentele eu le-am expus, şi anume: sunt europarlamentar, şi nu am devenit europarlamentar cu un partid mare, cu bani mulţi, etc. După cum ştiţi, noi am format PLD în decembrie 2006 şi în noiembrie 2007 ne-am prezentat în alegeri şi am obţinut un scor foarte bun, eu fiind în capul listei pentru PE. În al doilea rând, spre deosebire de ceilalţi candidaţi la această funcţie de prim-ministru, care îşi doresc în primul rând o carieră politică pentru ei înşişi, eu nu am această problemă sau o asemenea dorinţă. Eu consider că am experienţă, cunoştinţe, deci am calităţile necesare pentru a conduce un Guvern care să facă o bună guvernare în România.

La fel, pot să ajut mai mult PDL mergând în diferite locuri în ţară şi promovând programul nostru de guvernare. Deci, vom avea o discuţie în partid, în conducerea partidului, şi dacă dânşii vor considera că pentru partid, pentru victoria partidului în alegerile acestea, este important ca eu să candidez într-un colegiu, sigur că voi face acest lucru, dar colegii mei din PDL trebuie să ştie că în momentul în care eu mă apuc de o treabă, mă apuc de treaba aceea. Eu nu pot să fac treburi din acestea pe jumătate. Deci, dacă voi candida într-un colegiu, voi lucra în acel colegiu în următoarele 60 de zile sau câte vor mai fi. Deci aceasta este opţiunea pe care colegii mei din partid vor trebui să o facă.

Rep: Aţi fost desemnat candidatul PDL la postul de premier, în eventualitatea în care partidul va câştiga alegerile din toamnă. Cum veţi ajuta partidul din această postură importantă? S-a vorbit despre premier ca despre o locomotivă de campanie. Ce strategie veţi avea?

Th. S: Asta este turnura pe care a luat-o această campanie electorală. Bătălia va fi foarte mult la nivel naţional, partidele politice contează foarte mult în această competiţie. Evident, contează şi candidaţii cu care te prezinţi şi în aceste condiţii fiecare partid a încercat să îşi desemneze candidatul care a considerat că este cel mai potrivit. Noi avem evenimente naţionale, pe care deja le-am programat în timp. Am avut, iată, la Cluj, pe infrastructură, vom avea sâmbătă, la Constanţa, pe probleme de justiţie şi reformă a sistemului politic, etc. În acelaşi timp, vom avea lansări ale candidaţilor în diferite judeţe, unde voi participa nu numai eu, ci şi preşedintele partidului, Emil Boc, şi Adrian Videanu, care nu candidează, deci oameni care nu sunt prinşi în această luptă pe colegii.

În acelaşi timp, vom promova în continuare programul, nu numai în aceste evenimente naţionale, ci şi în alte întâlniri, în judeţe, unde va fi nevoie. Şi, evident, voi fi în aceste emisiuni, la posturile publice de televiziune, de radio, unde, la fel, voi susţine programul de guvernare.

Rep: În legătură cu retragerea din 2004, foarte multă lume s-a întrebat atunci ce s-a întâmplat?

Th. S: Este o întrebare la care eu am răspuns deja, cred, a suta oară. Vă dau acelaşi răspuns şi dumneavoastră: deci am fost efectiv bolnav, o stare de epuizare, după o muncă infernală în perioada 2002-2004, inclusiv 2004, cu alegerile locale. Eu nu am făcut ce au făcut alţii după alegerile locale, să intre în concedii. Eu am continuat campania electorală şi mi-am depăşit, atunci, limita posibilităţior, ca să spun fizice, de recuperare. Practic, a fost o stare de epuizare fizică, nervoasă.

Rep: Traian Băsescu a vorbit atunci despre un şantaj...

Th. S: A fost o cu totul altă discuţie atunci. A fost o eroare făcută în campania electorală, care a permis unui partid politic să înceapă o serie de procese împotriva mea. Sigur că nici unul din acele procese nu era justificat. Deci despre asta a fost vorba: o eroare în campania electorală care ne-a costat foarte mult, dar nu a avut legătură cu îmbolnăvirea mea.

Rep: Consideraţi că relaţia dumneavoatsră cu Traian Băsescu reprezintă un atu în faţa contracandidaţilor pentru funcţia de premier?

Th. S: Aici este vorba despre mai mult decât o relaţie, este vorba despre un parteneriat. Deci noi suntem într-un parteneriat cu preşedintele Traian Băsescu. Asta nu înseamnă că el se amestecă în campania noastră electorală, dar suntem într-un parteneriat pentru obiectivele pe care le-am stabilit încă din 2004 şi care, din păcate, au fost abandonate de PNL, care era atunci aliatul fostului PD, în Alianţa "Dreptate şi Adevăr". Noi avem obiective comune pentru care lucrăm.

Dacă preşedintele Traian Băsescu nu era acum la Preşedinţie, ca o ultimă redută în faţa corupţiei, în faţa acestor grupuri de interese care nu au legitimitate dată de către cetăţeni, dar care doresc să influenţeze deciziile Guvernului, pe nişte căi care nu sunt căi transparente...sigur că, fără preşedintele Traian Băsescu, România arăta mult mai rău decât arată acum, în care două partide, PNL şi PSD, de fapt luptă împotriva statului de drept şi, prin toate acţiunile din ultima perioadă, inclusiv schimbarea modalităţii de numire a procurorului şef al DNA, deci prin toate aceste decizii pe care PNL şi PSD, împreună, le-au luat, aceste partide au atacat statul de drept din România. Şi nu întâmplător avem această imagine pe care o vedem peste tot, în instituţiile europene şi în percepţia populaţiei.

Rep: Preşedintele Traian Băsescu a dat un mesaj clar când s-a prezentat în faţa Parlamentului, că va conclucra cu orice guvern care nu răspunde intereselor oligarhice. Credeţi că s-a referit la PNL şi la PSD, care ar putea avea probleme din acest punct de vedere?

Th. S: Din păcate, aceste două partide sunt cele care sunt captive unor asemenea interese. Ele se află împreună la guvernare, deşi PSD-ul spune că se află în opoziţie, dar să ne amintim momentele comice sau ruşinoase când PSD introduce moţiune de cenzură în Parlament, după care, înţelegându-se pe sub masă cu PNL-ul, nu mai votează.

Lucrurile sunt clare pentru noi şi se văd şi în aceste zile în care PSD şi PNL, de fapt, lucrează împreună, dau aparenţa că se bat între ele, dar în momentul în care intervin aceste înţelegeri subterane, apar şi decizile corespunzătoare. Amintiţi-vă că în urmă cu câteva zile PSD-ul iar ameninţa cu nu ştiu ce moţiune de cenzură. Au bătut palma şi s-a terminat cu toată ameninţarea PSD-ului. Aceasta este modalitatea lor de colaborare. Pe noi nu ne deranjează că ei sunt într-o alianţă. Să fie sănătoşi, e treaba lor. Dar să o facă corect, să o facă pe masă, să înţelegem ce anume se negociază. Altfel, lumea se uită şi se întreabă cine guvernează România.

Rep: Este posibilă o astfel de alianţă sau înţelegere, de data aceasta transparentă, între PNL şi PSD, după alegeri ?

Th. S: E bătută în cuie. Deci ei doresc să guverneze împreună, aşa cum au făcut-o şi până acum, şi ar fi un lucru foarte rău pentru România, pentru că, dacă vă uitaţi la PSD, sunt aceiaşi oameni, reforma lor s-a terminat prin revenirea aceloraşi oameni care au fost la guvernare în 2001-2004, şi Năstase şi Miron Mirea. Ambii beneficiază, sigur, de prezumţia de nevinovăţie, până ajung în justiţie şi justiţia spune: vinovat sau nevinovat, dar, din păcate, acei 322 de parlamentari care au încercat să îl suspende, să îl demită pe preşedintele ţării, sunt şi cei care au devenit garda de corp a demnitarilor suspecţi de corupţie, foşti miniştri, pe care Parlamentul, în loc să îi trimită în justiţie, le spune românilor că există două grupuri de oameni în România: unii care se supun legii, pentru care legea este egală, şi alţii care sunt deasupra legii.

Rep: PDL şi-a propus să câştige aceste alegeri parlamentare cu un scor care să îi permită formarea viitorului guvern. Aveţi o strategie în cazul în care nu reuşiţi să atingeţi acest 40% pe care vi l-aţi propus?

Th.S: Obiectivul nostru este cel pe care l-aţi spus: dorim să câştigăm cel puţin 40%, pentru a putea forma o guvernare clară şi responsabilă în faţa cetăţenilor. Pentru că, uitaţi-vă care este situaţia acum: PNL-ul are o reprezentare de doar 20% în Parlament, dar stă bine mersi, suţinut de PSD, în timp ce PSD, pe toate televizoarele, spune că el nu este la guvernare. Oamenii trebuie să ştie adevărul: PNL face guvenarea mână în mână cu PSD. Şantajat, neşantajat, nu are importanţă. Împreună sunt la guvernare. Asta este realitatea şi de aceea 30 noiembrie este o dată extrem de importantă pentru oameni, pentru că vor avea puterea de a alege între PDL, un partid de centru-dreapta, un partid care prin miniştrii pe care i-a avut în primii doi ani, în Guvernul Tăriceanu, a demonstrat performanţă. Sunt miniştri de activitatea cărora a depins intrarea României în UE la 1 ianuarie 2007. Discut aici despre Monica Macovei la Justiţie, de Blaga la Interne şi Administraţie Publică, de Flutur la Agricultură şi de doamna Sulfina Barbu la Mediu. Ei sunt oamenii care au reuşit să înlăture steagurile acelea de care depindea intrarea României în UE. Avem un program de guvernare care este singurul program de guvernare care se prezintă cu un buget. Ceilalţi se prezintă cu vorbe. PDL este un partid serios, care a demonstrat performanţa, şi mie mi se pare normal ca oamenii să ştie între ce aleg, între PDL şi această coaliţie perversă, îi putem spune, pentru că nu e transparentă, e ascunsă, PNL-PSD. Asta este opţiunea pe care oamenii o au de făcut la 30 noiembrie. Eu am văzut că sunt oameni care sunt descurajaţi de clasa politică în ansamblu. Bun, şi eu sunt descurajat de multe ce văd astăzi în România, dar asta nu înseamnă că trebuie să capitulez. Mi-ar fi şi mie foarte simplu să mă retrag în reduta mea şi să zic "Domnule, las-o naibii de ţară, nu mă mai interesează", dar deosebirea dintre mine şi domnul Tăriceanu şi domnul Geoană este că dânşii vor o carieră politică, îi interesează în primul rând viitorul lor politic, de aceea se ascunde unul în Ilfov şi unul la Dăbuleni. Pe mine nu mă interesează această carieră politică, mă interesează o bună guvernare şi cred că în următorii patru ani am această forţă de a asigura o bună guvernare, în scopul de a ajunge cât mai repede la un standard de viaţă european. Asta este singurul lucru care mă mobilizează pe mine în această competiţie. Pentru domnul Geoană, domnul Tăriceanu, este foarte important să ajungă parlamentari, pentru că viitorul lor politic depinde de faptul dacă sunt parlamentari sau nu.

Eu cred că, indiferent cât de descurajaţi sunt oamenii, pe 30 noiembrie este o zi importantă pentru viitorul României. După părerea mea, această perioadă de 4 ani care urmează este decisivă pentru ca România să poată menţine mai departe ritmul pe care l-a avut de creştere economică, de eliminare a unor deficienţe majore. Gândiţi-vă că noi spunem: Da, am avut creştere economică. Foarte bine, dar ce s-a întâmplat cu aceşti bani? Şi aici răspunsul ni-l dau oamenii: sistemul de educaţie a primit 8 milarde de euro, în ultimul an, în fiecare an, faţă de 4 miliarde de euro în 2004, deci dublu, iar rezultatele sunt mai proaste. De ce? Pentru că am băgat bani în continuare într-un sistem prost. Bani mai mulţi într-un sistem prost nu aduc lucruri mai bune, s-a demonstrat la învăţământ, la sănătate. Oamenii sunt nemulţumiţi de sistemul de sănătate, de sistemul de educaţie. Asta înseamnă irosirea banilor de către o guvernare mediocră. Nu mai vorbesc despre justiţie, unde, după plecarea doamnei Monica Macovei, orice reformă a încetat.

Rep: Să zicem totuşi că PDL nu reuşeşte să atingă acest scor electoral? Veţi face o alianţă cu un alt partid politic?

Th.S: Eu vă asigur că vom atinge, dar în ipoteza acestui scenariu, noi tot vom câştiga alegerile, pentru că aşa arată în prezent şi sondajele. Suntem în frunte şi vom avea puterea să constituim o majoritate în Parlament care să ne asigure să realizăm această guvernare. Eu vă spun foarte sincer: Nu mă interesează o guvernare de compromis, de genul guvernării PNL, la mâna PSD. Nu mă interesează acest lucru. Mă interesează dacă putem forma un Guvern capabil să facă reforma educaţiei, capabil să facă reforma sănătăţii, capabil să facă reforma în justiţie. Să nu mai fim ţara pe penultimul loc în UE la percepţia corupţiei, capabilă, înainte de toate, să îmbunătăţească mediul de afaceri, să crească competitivitatea, productivitatea în România, pentru că astfel vom reuşi să ridicăm veniturile românilor pe o bază stabilă, însă.

Ceea ce se întâmplă în aceste zile, în aceste ultime luni de mandat ale domnului Tăriceanu este o ruşine pentru ceea ce se cheamă responsabilitate în guvernare, pentru ceea ce înseamnă respectarea principiilor economice. Ceea ce face acum Guvernul, face totul pentru a cumpăra, de fapt, voturile. Mă uitam la ultima măsură de a nu mai avea nici un plafon la medicamentele compensate. Păi aşa a făcut şi Năstase în 2000, iar în 2005, un an de zile au trebuit să se plătească datoriile făcute în ultimele luni din 2004 şi vă reamintesc nebunia care începuse în 2005, cu toate farmaciile care reclamau că nu au primit banii. Şi, practic, 2005 a fost un an numai de corecţii ale exceselor electorale făcute în bugetul ţării de către guvernarea domnului Năstase.

Rep: PDL va acepta un premier de la alt partid, sau, cum s-a discutat, o alternanţă: un premier de la un partid doi ani de zile, iar apoi alt premier...

Th.S: Nu, nici nu am discutat aşa ceva. Nu discutăm. Obiectivul nostru este să câştigăm alegerile. Ce, facem acum socoteli din astea a la Hrebenciuc, Bogdan Olteanu, "voi o jumătate de an, noi o jumătate"?. Acestea sunt chestiuni Hrebenciuc-Bogdan Olteanu. Nu fac parte din strategia PDL.

Rep: Cum va fi campania din anul acesta, pe sistem uninominal. La locale aţi mers pe sloganul "Soluţii nu discuţii", iar domnul Blaga a pierdut în faţa lui Oprescu. Veţi fi mai incisivi în campania din toamnă?

Th. S: Eu zic să aşteptăm rezultatele. Eu cred că Bucureştiul avea nevoie de domnul Blaga şi nu de domnul Oprescu. Deocamdată, din informaţiile pe care le am, domnul Oprescu a oprit cam toate lucrările, urmând să le analizeze, să le verifice. Foarte bine, deci lucrările stagnează în Bucureşti, sunt lucrările începute de Traian Băsescu, când era primar, continuate de Videanu.

Din păcate, campania a luat o turnură extrem de proastă pentru România şi pentru români, turnura acestor promisiuni electorale fără nici un fel de acoperire. După părerea mea şi a multor români, domnul Geoană, prin propunerile pe care le-a făcut, 25.000 de euro dă el la fiecare familie care se întoarce în ţară, e complet în afară de orice rigoare a economiei naţionale, de resursele pe care le are ecomia naţională. Gândiţi-vă că dacă discutăm numai de 500.000 de familii, discutăm deja de 12 miliarde de euro. Sacrificăm iarăşi interesele României pe termen lung pentru nişte pomeni electorale care ele sunt practic imposibil de realizat. Dar asta e nota acestei campaniii electorale. Pur şi simplu o încercare de manipulare, fără nici un fel de ruşine, a opiniei publice, a oamenilor. Şi nu o face, din păcate, numai Geoană, o face şi domnul Tăriceanu, ori de câte ori prezintă rezultatele obţinute în mandatul său. Uită să vorbească şi despre triplarea datoriei externe în 4 ani, de la 21 de miliarde de euro la 65 de miliarde de euro, creşterea costului acestei datorii în condiţiile crizei actuale. Uită să spună de banii, miliardele de euro risipiţi în educaţie, în sănătate şi în alte domenii. Este incredibil să creşti de trei ori datoria externă a ţării şi să realizezi 5 kilometri de autostradă.

Rep: Credeţi că electoratul va înţelege că acestea sunt promisiuni electorale? Cum va reacţiona PDL? Ce mesaj va transmite electoratului?

Th.S: Aceasta este o parte proastă a campaniei electorale, şi anume promisiuni electorale fără nici un fel de acoperire. De aceea noi am dorit să ieşim şi cu bugetul ţării pentru patru ani de zile, să ieşim cu proiecţia tuturor indicatorilor, creştere economică, inflaţie, deficit de cont curent, datorie externă, etc. Ceea ce noi propunem este în limita resurselor ţării.

În al doilea rând, constat lipsa aceasta de mesaje de fond a PSD-ului şi a PNL-ului, care s-au coalizat împotriva mea, cei doi candidaţi, care neavând mesaje de fond, sigur că le este mai uşor să facă o campanie negativă. Mie nu îmi pasă de toate prostiile pe care le spun la adresa mea, pentru că domnul Tăriceanu ştie foarte bine ce sunt eu şi domnul Geoană mă interesează mai puţin, lumea l-a catalogat deja, l-a catalogat şi domnul Iliescu. Important este să reuşim să concentrăm dezbaterile, dacă s-ar putea, pe problemele reale ale României şi nu pe asemenea pomeni electorale, promisiuni demagogice sau adresări, atacuri, care nu au bază.

Rep: Între cei doi contracandidaţi, care consideraţi că este adversarul dumneavoastră principal, între Mircea Geoană şi Călin Popescu Tăriceanu?

Th. S: Nici unul. Din păcate, amândoi au probleme serioase de tot. Preşedintelui PNL, primul-ministru actual, i-au trebuit patru ani de zile ca să înveţe că infrastructura de transporturi este importantă şi nu ar fi o problemă, pentru că orice om învaţă. Numai că funcţia de prim-ministru nu este o funcţie în care te duci să înveţi ce este dezvoltarea unei ţări şi care sunt factorii pe care trebuie să acţionezi ca să susţii un proces de dezvoltare. Eu am învăţat foarte multe la Banca Mondială. Am lucrat în ţări în curs de dezvoltare, în tranziţie, ca şi România.

Deci diferenţa între mine şi domnul Tăriceanu nu stă numai în cunoştinţe. Mie nu îmi trebuie patru ani de zile să stau în funcţia de prim-ministru ca să învăţ ce înseamnă infrastructura sau să învăţ că reforma educaţiei este esenţială, şi nu să pun un ministru care este total în afara problemelor de educaţie, la minister, şi care practic a zăpăcit sistemul de educaţie din România. Eu nu cred că România îşi permite luxul de a avea încă un prim-ministru ca Tăriceanu, căruia îi trebuie încă patru ani de zile, ca la sfârşit să vină în faţa ţării, să nu îşi asume nici un fel de responsabilitate, şi să spună: "Domnule, am făcut doar 5 kilometri de autostradă, dar ştiţi, acum mi-am dat seama şi în următorii patru ani o să fac o mie" sau nu ştiu, cât scot ei din burtă. Deci, superficialitatea domnului Tăriceanu este înduioşătoare.

Domnul Geoană e domnul Geoană. Umblă prin toată ţara, cum zice domnul Iliescu, şi spune că va da 25.000 de euro la cei care se întorc din străinătate. Întrebarea multora dintre români ştiţi care este? Nouă, celor care am rămas aici, ce ne daţi?

Rep: Vă acuza domnul Geoană recent că propunerea PDL ca dumneavoastră să fiţi candidat pentru premier este o propunere neserioasă, pentru că nu e sinceră, ci o butaforie electorală, şi că domnul Vasile Blaga s-a retras din a fi coordonator de campanie şi a fost pus Emil Boc, tocmai din această cauză. Cum îi răspundeţi?

Th. S: Nu are nici o legătură. Emil Boc este preşedintele partidului şi îşi asumă răspunderea pentru campania electorală, împreună cu toată conducerea partidului. Domnul Vasile Blaga este în continuare conducătorul operativ al campaniei electorale. Conducătorul politic este, însă, Emil Boc, preşedintele partidului. Şi există un grup politic şi unul operativ, care zi de zi face ceea ce se cheamă managementul campaniei electorale, unde principala răspundere o are domnul Blaga. Deci nici pomeneală despre ceea ce spune domnul Geoană.

În ceea ce priveşte desemnarea mea, repet încă o dată: bufonerie este să te duci să promiţi în Italia că dai 20.000 de euro, pe urmă vii acasă, vezi că te trag unii de mânecă, că vezi, că ai spun o prostie acolo, şi el zice, bun ,avem nişte fonduri europene. Bun, fondurile europene nu ajung, e cu totul altă poveste, şi nu sunt pentru anumiţi români. Asta nu înţelege domnul Geoană, şi este păcat că nu înţelege, sau se face că nu înţelege. Fondurile europene sunt pentru toţi românii, nu pentru unii care sunt în străinătate şi se intorc în ţară. Domnul Geoană e în stare să promită şi Marea Neagră, numai să îşi menţină cariera politică în PSD şi în România.

Rep: Să vorbim puţin de structura guvernamentală. Nu ştiu dacă între timp aţi lucrat la o astfel de structură, pentru viitorul Guvern. S-a vorbit de o structură mai flexibilă, cu mai puţine ministere decât sunt acum. Cum va arăta viitorul Guvern Stolojan?

Th. S: Important este, sigur, să nu ai un guvern stufos, aşa cum este în prezent, cu atât de multe agenţii care scapă de sub orice control, cu autorităţi ale statului care unele răspund către Parlament, altele către primul-ministru, dar care de fapt nu sunt sub nici un fel de control. Numai în acest fel am ajuns, de exemplu, să avem funcţionari în autorităţi ale statului, care şi-au pus ei înşişi salarii de câte 150.000 de euro pe an, în condiţiile în care salariul mediu din România este undeva la 490, aproape 500 de euro pe lună, deci undeva la 6.000 de euro pe an. Şi repet, discutăm de nişte funcţionari ai statului.

Vom analiza în primele şase luni de guvernare toate aceste instituţii, toate aceste agenţii, de ce sunt înfiinţate, dacă răspund unei cerinţe concrete a populaţiei, a economiei. Cele care nu răspund la aceste criterii vor trebui desfiinţate, unele dintre ele comasate, pentru că iarăşi am creat o nebunie pentru unul sau altul. În ceea ce priveşte structura propriu-zisă a Guvernului, avem aici câteva probleme care trebuie gândite foarte bine. Noi am luat decizia să înfiinţăm Ministerul Tineretului şi Sportului, pentru că avem probleme foarte serioase legate de problemele nerezolvate ale tineretului. De exemplu, tineretul, cât timp se află într-o formă de educaţie, de şcoală, lucrurile sunt clare. În momentul în care termină aceste forme de educaţie, în momentul acela tânărul este confruntat cu găsirea primului loc de muncă, cu asigurarea primei locuinţe. Deci aici el necesită un sprijin, o intervenţie din partea autorităţilor, şi în programul nostru de guvernare avem măsuri în acest scop. (..)

În acelaşi timp, în legătură cu sportul, problema nu este numai că avem rezultatele pe care le avem la Olimpiadă, am coborât foarte mult în clasament, ceea ce arată că a scăzut forţa noastră, dar problema ţine şi de sănătate, de un mod de viaţă, şi un mod de viaţă sănătos este un mod din care mişcarea face parte nemijlocit. Din păcate, din şcoli a dispărut pur şi simplu mişcarea fizică, şi nu este vorba numai de şcoli, ci de întreaga populaţie, unde trebuie schimbată o mentalitate. Uitaţi-vă, dacă vă duceţi în Germania, în alte ţări, oamenii fac mult mai multă mişcare. Trebuie să înfiinţăm Mnisterul Turismului, pentru că este pur şi simplu inadmisibil ca România să nu poată fructifica acest potenţial de turism. Bulgarii ne-au luat-o deja cu mult înainte, au şi un excedent în relaţia dintre turiştii bulgari care pleacă în afară şi cei străini care vin în Bulgaria. În România, suntem aproape pe zero.

Rep: O aveţi deja în structura guvernamentală pe doamna Monica Macovei ca independent?

Th.S.: Noi am spus următorul lucru: Aşa cum în 2005 preşedintele Traian Băsescu a considerat că la Justiţie trebuie să fie un independent, aşa credem şi acum că e nevoie în România să fie un independent la Justiţie. De ce? Pentru că avem probleme extrem de serioase cu Justiţia şi nu putem să nu ducem până la capăt reforma în Justiţie, nu putem să nu întărim activitatea DNA, activitatea ANI şi evident, într-un proces mult mai complicat şi mai greu trebuie schimbată Constituţia, făcută o reformare a sistemului politic, deci Monica Macovei este o candidată la această funcţie şi ne-am bucura ca dânsa să accepte să părăsească….

Rep: Încă nu v-a dat un răspuns?

Th. S.: Ba da, este, deci este dispusă să părăsească munca care o face în Macedonia şi să revină în România pentru a continua ceea ce a început.

Rep.: Va intra şi în campania electorală pentru parlamentare?

Th.S.: Eu cred, că are de muncit acolo, are un contract pe care trebuie să-l ducă la capăt, dar şi-a exprimat acordul.

Rep: Dintre liderii PDL, ne puteţi da câteva nume din viitorul Guvern, foştii miniştri din 2004?

Th.S.: Noi am avut discuţii, însă decizia este următoarea: Toţi sunt îndreptăţiţi să aspire la o funcţie de ministru, de secretar de stat sau alte funcţii publice importante şi criteriile pe care le vom avea sunt competenţa şi rezultatele pe care le-au obţinut în activitatea lor profesională, în activitatea partidului şi rezultatele pe care le vor obţine la alegeri, pentru că, de obicei, cei care aspiră la asemenea funcţii sunt şi oameni care candidează în colegii sau au candidat, au obţinut rezultate bune la nivelul judeţelor.

Rep: Decizia finală va fi a premierului privind structura guvernamentală sau a partidului, va fi un vot în partid?

Th.S: Partidul va face propunerile, şi mă bazez întotdeauna pe propunerile făcute de partid şi, sigur că primul-ministru are puterea de a spune: "Domnule, acest om este potrivit sau nu" şi partidul trebuie să vină cu o altă propunere. Pentru că, încă o dată, domnul Tăriceanu a reuşit să compromită din nou guvernarea de dreapta şi a compromis nu numai guvernarea de dreapta, a compromis valorile liberale, ideile liberale.

De exemplu, nu este admisibil ca în al nouăsprezecelea an de tranziţie noi să nu fi încheiat cu reformele proprietăţii, avem încă probleme nerezolvate vis-à-vis de proprietate, de drepturile de proprietate. De aceea, noi, ca partid de centru dreapta, ne-am propus ca în doi ani de zile să rezolvăm toate dosarele legate de restabilirea drepturilor de proprietate, restituiri. Sigur, nu putem acţiona în justiţie unde dosarele sunt în curs de judecată, dar sunt multe, multe alte dosare care nu se află în justiţie, ci se află la nivelul, în continuare, al primăriilor, al autorităţii în domeniu.

Rep: Va exista un raport între cele două partide care au fuzionat, între PLD şi PD, în desemnarea unor miniştri, adică foştii liberal-democraţi vor avea anumite portofolii?

Th.S.: Nu, noi nu mai discutăm despre asemenea lucruri. Sigur că oamenii, dacă sunt oameni cu credibilitate, oameni care au demonstrat rezultate, se vor afla pe această listă.

Rep: Care sunt primele trei măsuri pe care le veţi lua în momentul în care veţi ajunge prim ministru? Care sunt cele mai importante pentru România?

Th.S.: Evident, în primul rând vor trebui luate câteva măsuri care să deblocheze reformele pe care această guvernare în ultimii doi ani de zile le-a blocat. Este vorba urgent de reforma educaţiei. Noi nu mai putem sta în situaţia în care alocăm bani tot mai mulţi sistemului de educaţie, care dă rezultate tot mai proaste. În al doilea rând, este vorba de reforma în Justiţie. Aţi văzut regresul care s-a întâmplat aici din măsurile pe care PNL şi PSD le-au susţinut. Prin urmare, va trebui să întărim DNA, să întărim ANI, să dăm resursele de care sistemul de justiţie are nevoie, dar în acelaşi timp să spunem foarte limpede că justiţia este independentă, dar oamenii aşteaptă o justiţie corectă, o justiţie care să dea şi rezultatele pe care oamenii le aşteaptă. În domeniul sprijinirii mediului de afaceri, în bătălia pentru productivitate şi competitivitate, avem măsuri pe care le luăm imediat şi anume scutirea de impozit a profitului care este reinvestit. Dar în ce? În utilaje, în echipamente în tehnologii, deci în investiţii care ţintesc direct productivitatea şi competitivitatea şi nu numai maşini de lux sau în clădiri de lux şi aşa mai departe. Vom reduce în primele şase luni de zile 100 de taxe, tarife care se percep pentru diferite servicii, dar care au un cost de administrare la fel de mare ca şi veniturile pe care le încasăm sau chiar mai mare. România, după cum ştiţi, este pe primul loc în lume în privinţa numărului de impozite şi taxe şi acest lucru a fost evidenţiat într-un raport făcut de organizaţii care nu sunt din România. În domeniul protecţiei sociale, din prima lună a anului 2009 vom asigura pentru 1,2 milioane de pensionari, care în prezent trăiesc cu o pensie sub 350 de lei, o pensie socială minim garantată de 350 de lei. Aici intră aproape 800.000 de ţărani care astăzi au pensii, unii de 40 de lei, unii de 50 de lei şi problema nu se mai pune ca acum 10 ani când aceşti ţărani care au lucrat în fostele CAP-uri aveau hai să zicem 55, 60 de ani, acum aceşti oameni sunt la 70 de ani, ei nu mai au puterea nici de a mai lucra în grădinile pe care le au, de aceea e nevoie de o asemenea măsură, pentru că mulţi din aceşti oameni au rămas singuri sau fie nu mai au rude, fie au fost părăsiţi de rude. Deci 1,2 milioane de oameni vor beneficia de această pensie socială minim garantată de 350 de lei, mărime care a fost stabilită în funcţie de coşul efectiv de consum. În acelaş timp, ştiţi că noi am avut un proiect de lege în Parlamentul României, care a trecut, şi a trecut în special datorită parlamentarilor Partidului Democrat Liberal, pentru a corecta tot în sistemul de pensii, nedreptatea care s-a făcut la 1,8 milioane de pensionari care au lucrat în vechile grupe unu de muncă şi doi de muncă cu condiţii grele. Când s-a trecut la noul sistem de pensionare, aceşti oameni au pierdut la pensie, pentru că nu s-a mai ţinut seama de faptul că au lucrat în grupele unu şi doi, unde aveau dreptul să li se reducă numărul de ani şi aşa mai departe. Acest proiect de lege a fost aprobat de Parlamentul României se va aplica de la 1 ianuarie şi noi îl vom aplica. Este iniţiativa noastră. În domeniul Agriculturii avem o serie de măsuri pe care le vom lua iarăşi imediat. În primul rând, vom reduce acciza pentru motorina folosită la lucrările agricole de undeva de la 270 de euro, cât este în prezent, la 21 de euro, cât este acciza minimă admisă de Uniunea Europeană pentru motorina cu aceste destinaţii. De asemenea, vom creşte renta viageră care se acordă ţăranilor care dau pământul în arendă neputându-l lucra sau ţăranilor care vând terenul. Ideea care este: nu se poate face agricultură productivă pe 1-2 hectare. Sunt iarăşi foarte multe familii de agricultori care au 1-2-3 hectare care nu le lucrează sau nu pot să le lucreze şi iată, oferim această posibilitate pentru ca dânşii să poată primi un venit care într-un fel e corelat cu venitul pe care l-ar putea obţine din terenul respectiv. Deci sunt, iată, o serie de măsuri care pot fi luate foarte rapid şi care pe de o parte pot să deblocheze energiile… M-aţi întrebat trei măsuri, vă mai spun o măsură pe care o vom lua iarăşi foarte rapid: Vom trece decizii, multe decizii de la nivelul instituţiilor centrale la nivelul comunităţilor locale ale primarilor şi ale consiliilor locale şi vă dau şi un exemplu: primarul Negoiţă, în sectorul trei, a construit 19 grădiniţe pentru că e o cerere foarte mare din partea familiilor pentru aceste servicii. La şase grădiniţe nu le poate da drumul pentru că angajarea personalului se face de către Ministerul Educaţiei, care spune că nu are bani, nu are timp, nu are nu ştiu ce. E o aiureală, e o nebunie! De ce trebuie să ai o asemenea împărţire, deci Primăria construieşte grădiniţele, iar angajarea de personal o face Ministerul Educaţiei. O asemenea decizie trebuie transmisă la nivelul primăriilor, dar nu-i vorba numai de asta.

Trebuie trimisă Poliţia la nivelul comunităţilor locale. Rămânem doar cu nişte servicii complet specializate pentru crimă organizată sau pentru investigarea accidentelor de circulaţie în care s-au produs victime, în restul ciocniri, tamponări uşoare, la nivelul comunităţilor locale, la primării unde se pot organiza şi mai bine şi nu mai vorbesc de stăpânirea acestui fenomen care vedeţi că începe să apară şi în România, în care oraşe întregi parcă au scăpat de sub controlul autorităţilor în ce priveşte ordinea publică, bătălii între bande. Încep să apară şi la noi crimele, după cum vedeţi. Ne tot întrebam acum 5-10 ani, spuneam că în România sigur mai fură unu, mai se bat, dar nu avem crime. Iată că acum începem să avem şi crime, deci e nevoie să fie întărită autoritatea Poliţiei şi trecută în subordinea comunităţilor locale, să răspundă în faţa comunităţilor locale acolo unde de fapt sunt problemele.

Rep: PLD şi apoi PDL, la constituire, au avut un proiect destul de important, acela de unificare a forţelor de centru-dreapta. S-a finalizat acest proiect sau după alegerile parlamentare va exista o nouă etapă?

Th.S.: Noi credem în continuare în acest proiect. Putem spune că astăzi pe centru-dreapta, avem Partidul Democrat Liberal, care este cel mai puternic partid politic din România şi lumea scapă din vedere, şi analiştii, şi comentatorii, că s-a realizat echilibrarea scenei politice. Amintiţi-vă cum era situaţia în 2001-2004: Era un partid mare-stat la guvernare – PSD, iar în opoziţie erau partiduleţe: PNL cu 7% când l-am preluat eu, Partidul Democrat tot cam cu 7-8% în zona respectivă şi alte partide, dar şi noi, în momentul în care am făcut această fuziune între Partidul Liberal Democrat şi Partidul Democrat, am avut în continuare în vedere acest obiectiv.

Pentru că aici revin iară la diferenţa între mine şi domnul Tăriceanu, şi domnul Geoană. Dacă pe mine mă interesa numai cariera mea politică, n-ar fi trebuit să fac fuziunea, eram preşedinte de partid, un partid care luase 8%, bine mersi. Sunt partide în România care au resurse, au televiziuni, se agită foarte mult şi nu reuşesc să treacă pragul electoral, ori eu nu am. Nu aceste lucruri m-au montat pe mine în politică, ci m-a mânat un singur lucru, ideea că putem să guvernăm mai bine România şi putem face ca românii să ajungă mai repede la un standard de viaţă european, la venituri ca şi în Europa şi la condiţii de viaţă ca în Europa. Deci asta este ceea ce mă interesează pe mine şi în consecinţă avem la ora actuală pe centru-dreapta acest Partid Democrat Liberal, cel mai puternic, avem pe stânga PSD şi avem un PNL care se consideră că este de dreapta, dar de fapt e mână în mână cu PSD. De fapt, competiţia politică pentru 30 noiembrie este între PDL şi această alianţă ascunsă, netransparentă, între PNL şi PSD. Nu vi se pare curios că se atacă între ei acuma, se atacă între ei dar uită că au probleme de corupţie ambele partide?

Rep: Credeţi că, după rezultatul alegerilor, se mai poate vorbi cumva de o reactivare a Alianţei Dreptate şi Adevăr?

Th.S: Categoric că se poate, dar nu cu oameni care sunt captivi unor grupuri de interese oligarhice şi aici vreau să fiu foarte limpede. Domnul Tăriceanu, l-am văzut şi într-o emisiune foarte supărat împotriva grupurilor de interese, spunând că peste tot în lume sunt grupuri de interese şi în România, mai mult, spunând că cine nu acceptă grupurile de interese e împotriva intereselor naţionale. Mă şi mir din partea dânsului, cam aşa se spunea şi înainte de ’89, "Cine este împotriva a ce spunem noi este împotriva intereselor naţionale" (..) Dar revin, domnul Tăriceanu se face că nu înţelege, deci noi nu discutăm de grupuri de interese ale muncitorilor, reprezentate de sindicate, stăm la masă transparent, discutăm, nu discutăm de grupuri de interese ale producătorilor din industria alimentară, reprezentanţi de patronate, stăm la masă, discutăm transparent, nu, noi discutăm de acele grupuri de interese care sunt de fapt împotriva cetăţenilor, a Constituţiei, grupuri de interese care nu au în spate puterea de vot a cetăţenilor, dar doresc să schimbe deciziile celor care guvernează şi nu transparent (..), ci sunt cei care au puterea, de exemplu, de a-l determina pe domnul Tăriceanu să cheme pe ministrul Justiţiei în cabinetul lui de prim-ministru, fără să-i spună de ce, să-l pună faţă în faţă cu un om de afaceri suspect de acte de corupţie, la cererea acelui om de afaceri. La aceste grupuri de interese s-a referit domnul Traian Băsescu. În orice ţară civilizată, un asemenea prim-ministru a doua zi nu mai era în funcţie.

Noi discutăm de grupuri de interese care ocultează deciziile şi ţin captive autorităţile statului, acele grupuri de interese care au forţa de a determina Ministerul Transporturilor să anunţe o licitaţie cu nişte criterii pe care le poate îndeplini o singură firmă. Am avut un caz zilele trecute, cu un drum care trebuie recondiţionat. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă un preţ peste cât ar trebui să fie normal într-o competiţie cu mai multe firme. De aceste grupuri de interese discutăm şi pe care domnul Tăriceanu se face că nu le înţelege.

Rep: Mircea Geoană a declarat că experienţa de şef de guvern reprezintă o treaptă pentru dânsul, pentru şefia statului, pentru a candida la prezidenţiale. Pentru dumneavoastră reprezintă o miză alegerile prezidenţiale sau, la un moment dat, o candidatură pentru şefia statului?

Th.S.: Nu. Eu cred că domnul Traian Băsescu nu numai că a demonstrat că e cel mai bun preşedinte pe care l-a avut România, dar a fost o redută, cum spuneam, împotriva manifestării acestor genuri de grupuri de interese de care am discutat şi care acţionează împotriva intereselor generale ale României, ale românilor, pentru că în momentul în care truchezi o licitaţie şi o desemnez numai pentru o firmă, asta înseamnă să înşel oamenii, pentru că oamenii plătesc impozite şi taxe şi un Guvern mediocru, ca să nu spun captiv la aceste grupuri de interese, îşi bate joc de aceşti bani.

Deci domnul Traian Băsescu a fost o redută, o ultimă redută împotriva acestor încercări ale grupurilor de interese. Cred că el este în continuare omul care ar trebui să fie preşedinte pentru încă cinci ani şi va fi, pentru că, practic, îţi vine să râzi când te gândeşti că Geoană poate fi un competitor pentru preşedintele Traian Băsescu. Nu, deci, sigur că domnul Geoană e liber, ca orice om liber din România, poate să candideze şi pentru împăratul Romei sau mai ştiu eu ce. Nu-l opreşte nimeni să candideze. Avem oameni în România care se cred împăratul nu ştiu cui, nu-i e interzis nici dânsului să viseze noaptea că ajunge preşedintele României. N-are cum să ajungă. N-are cum să ajungă nici prim-ministru. (Interviu acordat agenţiei Mediafax la data de 30 septembrie 2008)