19:27 28.01.2009

1.    Specificul activităţii politice din Parlamentul European (PE) 

Următoarele caracteristici definesc activitatea politică din PE: 

a)     Comisia Europeană (CE) este singura instituţie europeană care are dreptul de  a iniţia proiecte de reglementări ale UE. 

PE are dreptul de co-decizie, împreună cu Consiliul de Miniştri (CM), pentru majoritatea propunerilor de reglementări. PE adoptă două categorii de rapoarte: cu caracter legislativ, în exercitarea dreptului de co-decizie; fără caracter legislativ-rapoarte iniţiate de către comisiile parlamentare. Europarlamentarii nu au drept de iniţiativă legislativă. 

b)    În PE funcţionează grupurile politice formate în funcţie de convingerile ideologice ale europarlamentarilor.   

Fiecare grup politic este compus din cel puţin 20 de europarlamentari, provenind din cel puţin o cincime din statele membre.  În actualul mandat, PE cuprinde 785 de europarlamentari, reuniţi în 7 grupuri politice şi 30 de europarlamentari neafiliaţi la niciun grup politic.  Europarlamentarii români, membri ai PD_L, fac parte din cel mai mare grup politic, cel al Partidului Popular European-Democraţi Europeni (PPE-DE), format din 288 de europarlamentari (grupul socialist are 217 europarlamentari, iar cel al alianţei liberale şi democraţilor pentru Europa -100).În PE nu există putere şi opoziţie. În procesul parlamentar, grupurile politice  negociază formarea de majorităţi ad-hoc pentru votarea unui proiect de reglementare sau pentru exprimarea unei poziţii politice a PE pe o anumită problemă. 

c)     În cadrul fiecărui grup politic, funcţionează delegaţiile naţionale.   

Poziţia grupului politic faţă de o problemă aflată în dezbaterea PE se formează pe bază poziţiilor exprimate şi negociate în grupele de lucru, pe domenii, din cadrul grupului politic şi în grupul politic în ansamblul său.  Când interesele naţionale impun, există posibilitatea ca o delegaţie naţională să aibă la vot, în comisiile parlamentare şi în sesiunea plenară a PE,  o poziţie diferită faţă de cea a grupului politic din care face parte.  În acest caz, delegaţia naţională are obligaţia de a explica poziţia sa în grupul politic. Deşi instituţional în PE nu există grupuri naţionale, totuşi, informal, europarlamentarii dintr-o ţară, afiliaţi la diferite grupuri politice din PE, îşi pot coordona poziţiile în susţinerea intereselor comune. 

d)    Activitatea unui europarlamentar în PE se desfăşoară pe patru planuri: în cadrul grupului politic la care este afiliat;  în comisiile parlamentare din care face parte ca membru plin sau supleant; în sesiunile plenare ale PE; în cadrul delegaţiilor parlamentare pentru relaţiile cu ţările terţe.  

În grupul politic, europarlamentarul şi echipa din care face parte (delegaţia naţională) acţionează pentru obţinerea sprijinului politic în susţinerea unui punct de vedere.  Sprijinul politic poate fi obţinut  la nivelul grupului de lucru constituit în cadrul grupului politic sau, în cazul în care încă se menţin poziţii diferite, la nivelul întregului grup politic.   În cadrul unei comisii parlamentare,  europarlamentarii  care fac parte din acelasi  grup politic acţionează pentru formarea unei majorităţi care, prin votul în comisie, să obţină trimiterea în PE a poziţiei pe care o susţin.În sesiunile plenare ale PE, europarlamentarii participă la dezbateri şi la vot.În delegaţiile parlamentare pentru relaţiile cu ţările terţe, europarlamentarii au întâlniri periodice cu reprezentanţii parlamentelor naţionale, ale altor autorităţi ale statelor respective, cu societatea civilă şi participă la misiuni ale PE în ţările terţe. 

e)     Activitatea fiecărui europarlamentar în PE se poate concretiza în forme şi instrumente parlamentare aflate în diferite etape ale procesului parlamentar până la finalizare. 

În acest sens, exemplificăm: rapoarte ale PE, ale comisiilor parlamentare, ale grupului politic; intervenţii şi votul din PE, comisii şi grupul politic; propuneri de rezoluţii şi declaraţii scrise; amendamente;  întrebări adresate CE şi CM;  participări la delegaţiile parlamentare pentru relaţiile cu ţările terţe  etc.   

O sinteză a principalelor forme şi instrumente este prezentată în anexa  1. 

Totodată, europarlamentarii pot contribui la promovarea poziţiilor şi a imaginii României prin participarea la diferite audieri, seminarii şi alte manifestări sau evenimente organizate în cadrul PE (prezentarea tradiţiilor, a produselor şi serviciilor româneşti etc.).  

În ţară, europarlamentarii îşi desfăşoară activitatea în cadrul partidului din care fac parte, a birourilor europarlamentare, în contactul cu alegătorii , cu autorităţile de stat centrale şi locale, cu mass-media şi ceilalţi reprezentanţi ai societăţii civile. 

f)      Evaluarea activităţii unui europarlamentar poate fi făcută calitativ şi cantitativ: 

·        Calitativ - prin importanţa rapoartelor la care lucrează, a temelor abordate în intervenţiile făcute, prin finalitatea demersurilor sale parlamentare, pecum şi prin contribuţia la rezultatele echipei din care face parte; prin activitatea desfăşurată în ţară.

·        Cantitativ - prin numărul de rapoarte, intervenţii, amendamente, prezenţă la lucrările grupului politic, grupelor de lucru, comisiilor parlamentare şi sesiunilor plenare ale PE, participări la evenimente, seminarii, audieri etc.; în ţară, întâlniri cu alegătorii , audienţe, participări la dezbateri publice etc.  

În evaluarea activităţii europarlamentarilor, este necesar să se ţină seama de timpul cerut pentru parcurgerea procedurilor din PE pentru finalizarea unui demers parlamentar.  De exemplu, timpul mediu  pentru un  raport parlamentar este de cca 7 luni, iar pentru o declaraţie scrisă care necesită obţinerea semnăturilor majorităţii europarlamentarilor – 3 luni.   

2.    Condiţii care au influenţat activitatea europarlamentarilor, membri ai PD_L 

Doi factori cu impact semnificativ au influenţat activitatea europarlamentarilor: durata scurtă a  mandatului; participarea la campaniile electorale din România din anul 2008.  

a) Durata scurtă a mandatului 

Mandatul de europarlamentar este de 5 ani, acoperind în prezent perioada iunie 2004- mai 2009. Prin amânarea de către guvernul precedent a alegerilor pentru PE,  europarlamentarii români au cel mai scurt mandat dintre toţi membrii PE, respectiv un an şi cinci luni (ianuarie 2008-mai 2009), din care luna mai 2009 este rezervată  campaniei electorale pentru PE.   

b) Participarea la campaniile electorale din România din anul 2008          

Europarlamentarii au participat direct la precampaniile şi campaniile electorale - locală şi parlamentară:

·        Sorin Frunzăverde - candidat pentru preşedinte de consiliu judeţean;

·        Sebastian Bodu, Maria Petre şi Dumitru Oprea - candidaţi pentru primari;

·        Roberta Anastase, Radu Filip, Dumitru Oprea, Mihaela Popa şi Monica Iacob Ridzi – candidaţi pentru Parlamentul României;

·        Ceilalţi europarlamentari – participanţi activi la precampaniile şi campaniile electorale din anul 2008. 

Este de remarcat că prezenţa europarlamentarilor noştri la lucrările PE  s-a situat peste media grupului politic PPE-DE, cu excepţia lunilor cu activitate electorală intensă în ţară.  

3.    Rezultatele activităţii europarlamentarilor, membri ai PD_L 

În anul 2008, au activat în PE, în grupul politic PPE-DE, un număr de 17 europarlamentari, din care doi europarlamentari pe câte o perioadă de numai 6 luni - Sorin Frunzăverde, ales preşedinte de Consiliu Judeţean (ianuarie - iunie 2008) şi Flavius Rus care a venit în locul domnului Sorin Frunzăverde (iulie - decembrie 2008).   

A.   Reprezentarea europarlamentarilor în comisiile şi delegaţiile parlamentare 

Lista europarlamentarilor, perioada în care au activat în PE,  comisiile şi delegaţiile parlamentare în care au fost membri în anul 2008 şi funcţiile deţinute sunt prezentate în anexa 2. Principalele concluzii care se desprind sunt: 

·        Europarlamentarii noştri au fost prezenţi, în calitate de membri plini sau de membri supleanţi, în toate comisiile parlamentare, mai puţin Comisia pentru afaceri constituţionale.  Prin urmare, aceştia au putut urmări sau participa la dezbaterea rapoartelor  aflate în lucru la comisiile respective.  Cu toate acestea, sosind ultimii în PE, europarlamentarii noştri au devenit membrii plini, cu drept de vot,  numai la 11 comisii parlamentare din totalul de 20. Din aceeaşi cauză, în unele comisii parlamentare, am avut câte trei membri plini (Cultură şi educaţie) sau câte doi (Bugete, Afaceri externe, Dezvoltare regională).  Restul comisiilor parlamentare până la 20 au fost acoperite în calitate de membri supleanţi,fără drept de vot (de exemplu, la comisiile  Dezvoltare, Comerţ internaţional, Control Bugetar, Ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, Mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, Afaceri juridice). Membrii supleanţi pot vota numai în lipa unui membru plin din acelaşi grup politic. 

·        Prin funcţiile deţinute, vicepreşedinte al Biroului PPE-DE (Marinescu), preşedinte al delegaţiei României (Frunzăverde şi, ulterior, Stolojan), vicepreşedinte de grup de lucru în cadrul grupului politic PPE-DE (Ridzi), vicepreşedinte la Comisia de Securitate şi Apărare (Anastase şi, ulterior, Zlotea) s-a asigurat participarea la deciziile conducerii grupului politic PPE-DE.

·        5 europarlamentari (din cei 17) au avut o experienţă în PE, anterioară anului 2008, în calitate de observatori, respectiv Roberta Anastase, Marinescu Marian Jean, Petre Maria, Monica Iacob Ridzi, în perioada septembrie 2005 - decembrie 2006 şi europarlamentari în anul 2007, precum şi Nicolae Vlad Popa, observator în perioada septembrie 2005 - decembrie 2006.  Experienţa acestora a contribuit semnificativ la integrarea celorlalţi europarlamentari care au început activitatea în PE,  în ianuarie 2008. 

B.   Activitatea fiecărui europarlamentar 

Activitatea fiecărui europarlamentar este prezentată într-o formă sistematizată în „Fişa individuală privind activitatea europarlamentarului pe anul 2008”, anexată la  raport.   

În anexa 3, este redată sinteza rezultatelor activităţii europarlamentarilor, membri ai PD_L, reflectate prin principalele  forme şi instrumente folosite în practica parlamentară. Cele mai importante concluzii sunt următoarele: 

·        Europarlamentarii s-au adaptat rapid la procedurile şi exigenţele activităţii din PE, fapt relevat de numărul celor care au devenit raportori la nivel de PE, comisii parlamentare şi grup politic, de numărul intervenţiilor în plenul PE, al propunerilor de rezoluţii şi declaraţii scrise, al întrebărilor  adresate CE şi CM  şi al rapoartelor la care s-au făcut amendamente;

·        9 europarlamentari  au devenit raportori ai PE pentru 11 rapoarte-Anastase (1), Bulzesc (1), David (1), Dumitriu (1), Marinescu (3), Petre (1), Popa M. (1), Popa N.V. (1) şi Ridzi (1);

·        7 europarlamentari au fost raportori ai comisiilor parlamentare pentru 9 rapoarte - Bulzesc (1), Filip (1), Niculescu (1), Oprea (1), Ridzi (1), Stolojan (2) şi Zlotea (2);

·        13 europarlamentari au devenit raportori ai grupului politic pentru 34 de rapoarte - Bulzesc (3), David (4), Dumitriu (1), Filip (2), Marinescu (3), Niculescu (4), Oprea (2), Petre (7), Popa M. (1), Popa N.V. (3), Ridzi (1), Stolojan (2) şi Zlotea (1);

·        Europarlamentarii membri ai PD_L au avut 320 intervenţii în sesiunile plenare ale PE, 18 propuneri de rezoluţii şi declaraţii scrise care necesită semnăturile majorităţii europarlamentarilor, au adresat 74 de întrebări CM şi/sau CE şi au făcut amendamente la 180 de rapoarte. 

Analiza fişelor individuale ale europarlamentarilor demonstrează că aceştia au avut o activitate susţinută atât  în promovarea intereselor şi a imaginii României în cadrul  seminariilor, audierilor şi altor evenimente organizate în PE, cât şi în ţară  în precampaniile şi campaniile electorale, precum şi în acţiuni specifice îndeplinirii atribuţiilor de europarlamentar. 

C.   Principalele teme de interes major pentru cetăţenii români, care au făcut obiectul activităţii europarlamentarilor, membri ai PD_L 

Mandatul scurt pe care îl au europarlamentarii noştri în PE a impus ca aceştia să abordeze cu prioritate temele aflate în dezbaterea PE care au avut  importanţă semnificativă pentru cetăţenii români. 

a)    Teme abordate în rapoarte ale PEÎn anexa 4, sunt prezentate rapoartele PE pentru care raportori sunt europarlamentarii, membri ai PD_L, temele abordate, importanţa şi stadiul acestora.

Subliniem raportul adoptat de PE privind "Politica regională în zona Mării Negre" - raportor Roberta Alma Anastase, prin care a fost conştientizată la nivel european importanţa strategică a zonei Mării Negre în contextul aderării României şi Bulgariei la UE, al conflictelor îngheţate, al potenţialului de dezvoltare economică şi al securităţii energetice prin rutele alternative de transport a energiei spre Vest.

De asemenea, prin raportul adoptat de PE "Planul de acţiune european privind mobilitatea locurilor de muncă", raportor - Monica Iacob-Ridzi, a fost subliniată necesitatea ridicării restricţiilor de pe piaţa muncii din unele state membre ale UE pentru lucrătorii români şi bulgari, realizării unui grad mai mare de ocupare a forţei de muncă şi folosirii de fonduri europene pentru integrarea tinerilor pe piaţa muncii.

Dintre rapoartele PE aflate în curs de parcurgere a procedurilor parlamentare, menţionăm pe cele privind:

·        performanţele şi sustenabilitatea sistemului de siguranţă, siguranţa aerodromurilor şi a traficului aerian, prin care se va înfiinţa blocul aerospaţial funcţional DANUBE (România - Bulgaria) - raportor Marian Jean Marinescu;

·        promovarea produselor agricole pe piaţa unică şi în ţările terţe - raportor Dumitriu Constantin; asigură posibilitatea susţinerii financiare a promovării produselor agricole româneşti;

·        asigurarea calităţii alimentelor - raportor Maria Petre; contribuie la întărirea siguranţei alimentare a cetăţenilor;

·        raportul asupra instituirii sistemului Eurodac pentru compararea amprentelor digitale - raportor Nicolae Vlad Popa; îmbunătăţeşte eficienţa aplicării reglementărilor în domeniul respectiv şi protecţia datelor personale. 

b)    Teme abordate în rapoarte ale comisiilor parlamentare

În anexa 5, sunt redate rapoartele comisiilor parlamentare pentru care raportori sunt europarlamentarii, membrii ai PD_L. Dintre acestea subliniem rapoartele privind:

·        înfiinţarea unui sistem european de credite (transferabile) pentru educaţie şi formare profesională, raportor Dumitru Oprea. Se susţine înfiinţarea unui sistem care va favoriza recunoaşterea eforturilor depuse pentru dobândirea abilităţilor şi competenţelor profesionale, indiferent de locul obţinerii şi perioadă;

·        funcţionarea şi organizarea Oficiului pentru Publicaţii al Uniunii Europene, raportor Rareş Niculescu, s-a propus generalizarea principiului multilingvismului integral în publicarea actelor şi documentelor UE;

·        lupta împotriva muncii nedeclarate - raportor Theodor Stolojan; s-a propus ridicarea restricţiilor la circulaţia forţei de muncă din România şi recunoasterea de către statele membre a diplomelor obţinute în ţara noastră. 

c)     Teme abordate în intervenţiile în PE

Europarlamentarii, membri ai PD_L, au abordat prin intervenţiile în PE o serie de teme cu importanţă majoră pentru cetăţenii României. Dintre acestea exemplificăm:

·        necesitatea unei politici europene a energiei şi urgentarea acţiunilor privind securitatea energetică, inclusiv prin realizarea proiectului Nabucco, accelerarea înfăptuirii pieţei unice competitive pentru gazul natural - Anastase, David, Filip, Marinescu, Stolojan;

·        introducerea rezervei în sistemul de comercializare a certificatelor pentru emisiile de CO2 în transportul aerian, care permite dezvoltarea companiilor aeriene din noile state membre - Marinescu;

·        eliminarea restricţiilor de ordin legal privind utilizarea fondurilor structurale şi de coeziune pentru reabilitarea termică a blocurilor - Niculescu;

·        reforma politicii agricole comune, cu precizarea că aceasta trebuie să ţină seama de realităţile economice şi sociale din statele membre; susţinerea culturilor energetice în ţările cu mare potenţial agricol; suplimentarea cotei de lapte pentru România - Dumitriu, Petre, Stolojan;

·        deblocarea plăţilor SAPARD pentru România şi Bulgaria prin prelungirea cu un an a termenului - Petre;

·        alocarea de fonduri structurale mai  mari pentru investiţii în industria minieră în vederea prevenirii accidentelor - Ridzi;

·        adoptarea la nivelul UE a unui pachet de măsuri pentru reducerea efectelor crizei financiare şi a recesiunii economice, inclusiv precizarea de măsuri de susţinere a statelor membre care nu sunt în zona euro, în cazul unor probleme de balanţă de plăţi - Oprea, Stolojan, Zlotea;

·        susţinerea acordării de ajutoare directe categoriilor defavorizate ca o măsură mai potrivită de protecţie socială decât reducerea TVA la anumite produse - Bodu;

·        elaborarea unei agende europene pentru cultură într-o lume globală - Bulzesc;

·        elaborarea unei politici europene cu privire la romi - în acest cadru, au fost condamnate unele acţiuni ale autorităţilor italiene referitoare la amprentarea nomazilor, în special, a romilor; a fost subliniată importanţa respectării drepturilor romilor, ca cetăţeni europeni, şi a integrării acestora în viaţa economică, socială şi politică - Anastase, Marinescu, Popa M., Ridzi, Stolojan.

·        importanţa abordării unei politici europene a imigraţiei - a fost subliniată şi necesitatea ca  efortul asigurării integrităţii spaţiului european să fie suportat de toate statele membre şi nu numai de către cele aflate la frontiera UE - Marinescu, Popa. N.V.;

·        intensificarea eforturilor UE pentru obţinerea practicării de către SUA a aceluiaşi regim pentru toate statele membre cu privire la vizele de intrare în SUA - Marinescu;

·        aplicarea principiului egalităţii de remunerare între femei şi bărbaţi pentru aceeaşi muncă prestată şi reducerea decalajelor de gen în reprezentativitatea la nivelul autorităţilor publice - Filip, Petre, Stolojan;

·        necesitatea continuării politicii UE de extindere, cu sublinierea importanţei pentru stabilitatea în Balcani - David;

·        expunerea poziţiei României cu privire la proclamarea unilaterală a independenţei Kosovo - Frunzăverde - şi la conflictul dintre Rusia şi Georgia - Marinescu. 

d) Iniţiative importante

Aprobarea în cadrul bugetului UE pe 2009 a Proiectului pilot pentru combaterea deşertificării (1 milion euro), propus de Marian Jean Marinescu.

Declaraţia scrisă privind fibromialgia, iniţiată de Nicolae Vlad Popa, a obţinut 418 semnături ale europarlamentarilor, devenind poziţie oficială a PE. Subliniem că, în anul 2008, din totalul de 108 declaraţii scrise depuse în Parlamentul European de către europarlamentarii tuturor statelor membre, numai 8 au întrunit numărul necesar de semnături pentru a deveni poziţii oficiale ale PE. 

D.   Situaţii în care grupul politic PPE-DE a susţinut poziţia Delegaţiei României, diferită de poziţiile celorlalte grupuri politice

Grupul politic PPE-DE a susţinut poziţiile Delegaţiei României în unele probleme sensibile, la care poziţiile altor grupuri politice şi chiar ale unor membri ai grupului PPE-DE erau diferite (anexa 6).

În acest sens, exemplificăm:

·        accentuarea importanţei "preferinţei comunitare", unde Delegaţia României a susţinut prioritatea pe care lucrătorii din statele membre trebuie să o aibă pe piaţa muncii din UE, în faţa lucrătorilor din ţările terţe;

·        la dezbaterea bugetului pe anul 2009, delegaţia Română a prevenit propunerea făcută de un europarlamentar, de trecere la rezervă a unor alocaţii bugetare pentru România şi Bulgaria, pe motivul că există suspiciuni de acte de corupţie;

·        respingerea unor amendamente care prevedeau exceptarea României şi a Bulgariei de la aplicarea Directivei Roaming, deoarece lipsea  infrastructura adecvată; consecinţa pentru cetăţenii români ar fi fost să nu beneficieze de tarife micşorate de roaming;

·        susţinerea rezoluţiei propuse de Delegaţia României referitoare la încălcarea drepturilor omului în Transnistria. 

E.   Rapoarte ale PE la care europarlamentarii, membri ai PD_L, au avut la vot poziţii diferite faţă de poziţia grupului PPE-DE 

Delegaţia României în grupul politic PPE-DE a votat diferit faţă de grupul respectiv, atunci când interesele României au impus această poziţie diferită. Astfel, Delegaţia României a votat pentru rezoluţia PE de compromis referitoare la libera circulaţie, care conţinea prevederi favorabile românilor din Italia. Grupul PPE-DE nu a participat la negocierea rezoluţiei de compromis şi a votat împotriva ei.

Totodată, Delegaţia României a votat pentru rezoluţia PE care condamnă măsura autorităţilor italiene de identificare prin amprentare a nomazilor, în principal romi, instalaţi în tabere. Grupul PPE-DE a votat, în majoritate, împotriva acestei rezoluţii.   

4.    Rapoarte cu impact semnificativ pentru cetăţenii români promovate de către grupul politic PPE-DE 

În anul 2008, grupul politic PPE-DE a promovat în PE rapoarte cu impact major pentru cetăţenii europeni. În anexa 7 sunt prezentate, în mod exemplificativ, unele dintre aceste rapoarte, cu impact semnificativ asupra românilor. Ele vizează domenii precum:

a)     piaţa europeană pentru electricitate şi gaze naturale;

b)    dezvoltarea căilor ferate din UE;

c)     tarifele la roaming în reţelele mobile publice;

d)    mediul de afaceri pentru întreprinderi mici şi mijlocii;

e)     munca decentă şi timpul de lucru;

f)      serviciile medicale transfrontaliere;

g)     drepturile celor care iau credite de consum;

h)    protecţia solului;

i)       managementul riscului de inundaţii;

j)       extinderile viitoare ale UE etc. 

5. Propuneri pentru perfecţionarea şi creşterea eficienţei activităţii europarlamentarilor, membri ai PD_L 

a) Promovarea  în mai mare măsură în PE a problemelor de maxim interes pentru cetăţenii români. În acest scop este necesar ca:

·        europarlamentarii să întărească colaborarea cu autorităţile centrale şi locale din România, având în vedere oportunitatea dată de participarea PD_L la guvernare;

·        miniştrii şi alţi demnitari care participă la lucrările Consiliului de Miniştri (UE) să aibă întâlniri periodice cu europarlamentarii pentru informarea reciprocă şi dialogul direct cu privire la poziţiile României care trebuie susţinute în PE şi la nivelul celorlalte instituţii europene;

·        europarlamentarii vor informa trimestrial şi de câte ori este nevoie parlamentarii PD_L din comisiile parlamentare echivalente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. 

b) Implicarea mai activă a europarlamentarilor în susţinerea creşterii nivelului de accesare a fondurilor europene alocate României, avându-se în vedere nerealizările din anii 2007- 2008. Prevenirea încercărilor de restricţionare a acestor fonduri. 

c) Cooperarea mai intensă cu europarlamentarii din Delegaţia Republicii Cehia, ţară care deţine preşedinţia UE în ultimele luni de funcţionare a actualului PE, precum şi cu celelate delegaţii naţionale din statele noi intrate în UE, în scopul promovării intereselor comune ale acestor ţări, în special a celor de reducere a efectelor crizei financiare internaţionale şi ale recesiunii economice. 

d) Prezentarea şi susţinerea în PE a programului şi măsurilor adoptate de către Guvernul României pentru depăşirea efectelor crizei financiare şi recesiunii economice internaţionale. 

e) Intensificarea activităţii europarlamentarilor în ţară, pe linia promovării activităţii PE şi a propriei activităţi ca europarlamentar, în vederea cultivării interesului cetăţenilor români pentru alegerile şi  dezbaterile europene. 

f) Europarlamentarii să invite în PE formatorii de opinie, în cadrul grupurilor de invitaţi, şi participarea împreună cu aceştia la organizarea de campanii de comunicare  naţionale cu privire la temele de interes major pentru cetăţenii României.